Mulți antreprenori din industria alimentară pornesc de la ideea că, dacă au implementat HACCP și documentele sunt în regulă, sunt pregătiți pentru orice control. În realitate, lucrurile sunt mai complexe.

ANPC și DSVSA au atribuții diferite, urmăresc aspecte diferite și pot identifica neconformități complet distincte în aceeași unitate. O afacere poate trece fără probleme un control DSVSA, dar poate primi sancțiuni în urma unui control ANPC dacă nu respectă obligațiile privind informarea consumatorilor sau alte cerințe din sfera sa de competență.

În acest articol explicăm, pe înțelesul tuturor, care sunt principalele diferențe dintre cele două autorități, ce verifică fiecare în practică și cum vă puteți pregăti pentru a reduce riscul unor neconformități.

Ce rol au ANPC și DSVSA?

Deși ambele instituții desfășoară controale în unitățile din industria alimentară, ele au atribuții diferite și urmăresc obiective distincte.

DSVSA are ca principal scop protejarea sănătății publice prin verificarea modului în care alimentele sunt produse, depozitate, transportate și comercializate. Inspectorii urmăresc respectarea cerințelor privind siguranța alimentelor, igiena, trasabilitatea și implementarea sistemelor de autocontrol, precum HACCP.

ANPC, în schimb, are rolul de a proteja drepturile și interesele consumatorilor. În timpul unui control, inspectorii pot verifica dacă informațiile oferite consumatorilor sunt corecte și complete, dacă produsele sunt prezentate corespunzător și dacă sunt respectate obligațiile privind etichetarea sau informarea clienților, inclusiv acolo unde legislația impune afișarea anumitor informații.

Este important de înțeles că cele două autorități nu se exclud reciproc. În multe situații, aceeași unitate poate fi verificată de ambele instituții, fiecare analizând aspectele care intră în competența sa.

Pe scurt

• DSVSA verifică în principal siguranța alimentelor și modul în care operatorul controlează riscurile alimentare.

• ANPC verifică în principal modul în care sunt respectate drepturile consumatorilor și obligațiile de informare.

De aceea, faptul că o unitate este bine pregătită pentru un control DSVSA nu înseamnă automat că este pregătită și pentru un control ANPC.

Ce verifică DSVSA în timpul unui control?

În funcție de tipul unității și de obiectivele controlului, inspectorii DSVSA pot verifica o gamă largă de aspecte care au legătură cu siguranța alimentelor și respectarea legislației sanitar-veterinare.

Printre cele mai importante se numără:

• implementarea și aplicarea sistemului HACCP;

• condițiile de igienă din spațiile de lucru;

• starea de întreținere a echipamentelor și utilajelor;

• respectarea temperaturilor de depozitare și preparare;

• trasabilitatea materiilor prime și a produselor finite;

• documentele de proveniență ale materiilor prime;

• planurile de igienizare și dovezile de monitorizare;

• instruirea personalului privind igiena și siguranța alimentelor;

• combaterea dăunătorilor și documentele aferente;

• gestionarea produselor neconforme și a deșeurilor alimentare.

Inspectorii nu urmăresc doar existența documentelor, ci și modul în care acestea sunt aplicate în activitatea de zi cu zi. Un dosar HACCP complet, dar care nu reflectă realitatea din unitate, poate conduce la constatarea unor neconformități.

Exemplu practic

Un restaurant prezintă un plan HACCP bine redactat, însă în timpul controlului se constată că temperaturile produselor refrigerate nu sunt monitorizate și nu există înregistrări zilnice.

În această situație, problema nu este lipsa documentației, ci faptul că sistemul HACCP nu este aplicat în practică.

Pe scurt: DSVSA verifică dacă alimentele sunt produse și comercializate în condiții care asigură siguranța consumatorului, iar documentele trebuie să reflecte activitatea reală din unitate, nu doar să existe într-un dosar.

Ce verifică ANPC în timpul unui control?

Spre deosebire de DSVSA, care urmărește în principal siguranța alimentelor, ANPC verifică dacă sunt respectate drepturile consumatorilor și dacă informațiile oferite acestora sunt corecte, complete și ușor de înțeles.

În funcție de specificul activității, inspectorii ANPC pot verifica:

• corectitudinea informațiilor afișate consumatorilor;

• meniurile și listele de produse;

• respectarea obligațiilor privind informarea consumatorilor, inclusiv acolo unde legislația impune afișarea ingredientelor, alergenilor sau a altor informații relevante;

• existența și corectitudinea declarațiilor nutriționale, atunci când sunt obligatorii;

• modul de afișare a prețurilor;

• concordanța dintre produsul oferit și informațiile prezentate clientului;

• existența practicilor comerciale care pot induce în eroare consumatorul.

În ultimii ani, controalele ANPC au acordat o atenție tot mai mare modului în care consumatorii sunt informați înainte de achiziție. De aceea, documente precum meniul extins sau etichetele produselor alimentare trebuie întocmite cu atenție și actualizate ori de câte ori apar modificări.

Exemplu practic

Un restaurant respectă toate cerințele privind igiena și deține documentația HACCP actualizată. În schimb, meniul nu conține informațiile obligatorii despre ingrediente și alergeni, iar valorile nutriționale lipsesc acolo unde sunt necesare.

Din punct de vedere al siguranței alimentelor, unitatea poate funcționa corespunzător. Totuși, din perspectiva informării consumatorilor, pot exista neconformități care intră în competența ANPC.

Pe scurt: ANPC urmărește dacă informațiile oferite consumatorului sunt corecte și complete. Un produs sigur nu este suficient dacă modul în care este prezentat clientului nu respectă obligațiile legale.